Despre noi

despartireRecent mi-a trecut prin minte urmaroarea intrebare: De ce cei care se iubesc , nu sunt impreuna? Inca cercetez pentru un raspuns care sa fie cat de cat satisfacator, dar de inteles, tot nu inteleg.
Este atat de greu sa gasim pe cineva compatibil cu care sa ne petrecem viata, incat nu mai stim ca atunci cand ne surade sansa, trebuie sa ne grabim sa o prindem, sa ne asumam alegerea. Traim intr-o lume  in care aproape tot si toate sunt superficiale, in care adevaratele valori palesc si sunt excluse. Traim limitati, iar adevaratele relatii , sunt “ puse la zid” de catre cei care nu le traiesc decat virtual sau prin prisma  discernarii personale.
Pentru persoanele cu dizabilitati este si mai greu sa se afirme , sa socializeze , sa iubeasca. De ce?  Pentru ca in afara defectelor fizice ( care orice am face ) , nu dispar, exista atat de multe piedici in calea iubirii. Punem “ pe umerii” societatii , ai celor din jur imposibilitatea noastra de a iubi, cand de fapt noi suntem  primii care ne punem bariere de tot felul. Folosim  scuze precum : “ Nu pot sa…” , incat ajungem sa nu putem. Frica de neputinta ne paralizeaza. Este foarte adevarat ca dizabilitatea fizica limiteaza, dar cand avem mintea si inima deschise  plus vointa, putem incepe cautarea. De cele mai multe ori dezamagirile ne opresc. Sa iubesti pe cineva care  nu iti intoarce aceasta iubire,este dezarmant,,dar nu prebuie sa facem din acest fapt o suferinta interminabila.

Experienta personala m-a dus din Rai in Iad pentru o perioada , dar am supravietuit. J Si altii stiu cum e , dar din fericire exista tarie in fiecare , iar ea ne ajuta sa trecem  peste . Maine depinde de noi! Stiti cum se zice: “ Dumnezeu nu iti da mai mult decat poti duce!” Este adevarat ca in unele cazuri “ caderea ni se datoreaza” pentru ca ignoram anumite avertismente. Iubim omul gresit , dar suntem orbi si din anumite motive , unul dintre aceste motive fiind frica de singuratate , nu renuntam la  timp  si alegem o viata plina de nemultumire, de resemnare , de amaraciune, care ofileste si  cea mai frumoasa si vesela persoana.  Dar este alegerea fiecaruia cum isi traieste viata!
Sa fi persoana cu dizabilitati nu e simplu. Suntem finite, iar Dumnezeu ne-a creat sa nu fim singuri! Ca oricine avem dreptul la iubire si o vrem in viata noastra materializata si reprezentata de omul iubit. Cand inima alege…. canta viori , dar si creierul are rolul lui!
De cele mai multe ori ne sperie handicapul celuilalt, neputinta de a nu putea face unele lucruri, ce spun oamenii, si amestecul familiei ( care mereu are ceva de spus). Frica de a incerca este unul din motivele principale ale neimplicarii intr-o relatie a celor cu dizabilitati. Exista si cunosc cupluri mixte  care au o relatie reusita , chiar fericita, dar ce te faci cand un sanatos nu te accepta? E alegerea lui sa nu fie cu tine , sa nu te iubeasca! Gresala pe care o fac cel mai des persoanele ca noi este aceea de a cauta o persoana valida care sa poata sa ii ajute. Mare gresala! Daca acea persoana nu te accepta , nu te vrea , nu te iubeste, tu ce faci? Renunti la viata? Unii asta fac…. Dar mai exista o obtiune ….Sa cauti in lumea celor ca tine! Omul este deosebit , dar si cu prejudecati  care ne impiedica sa vedem adevarul si frumosul din relatii.Multi spun: “ Cum sa fiu cu tine?Esti in carut , in cadru , ai distrofie , ai scleroza , esti cu deficient de vedere …. Cum o sa ne descurcam in viata de zi cu zi? Si in plus am problemele mele , Cum poti tu sa ma ajuti cu ceva , la treburile casnice ? Cum vom avea relatii intime , copii? Eu asta vreau!” De fapt problemele astea se discuta , se inteleg , se acccepta! Majoritatea acestor probleme sunt reflectia propriei persoane. Adica : ” Esti ceea ce gandesti despre altii”.  ACCEPTAREA  este esentiala intr-o relatie. Suntem diferiti , dar orice relatie pleaca de la asumare. Ati auzit de VOINTA? E o calitate care muta muntii! VREAU este urmat de POT! Sau macar INCERC. Ne ascundem dupa tot felul de scuze ! Nimeni pe lumea asta nu garanteaza succesul unei relatii, iar de esecul ei , noi suntem vinovati! Esecul se datoreaza doar celor doua persoane implicate. Pentru ca iubirea intr-  o relatie este pentru doua , nu pentru una sau trei persoane.
De fapt in ziua de astazi  nu dizabilitatea ne impiedica sa iubim  , ci caracterul si felul de a fi . Lipsa de responsabilitate , egoismul , invidia, imaturitatea, faptul ca ne credem mai buni decat altii, lipsa de credinta si moralitate si asteptarile prea mari de la cel de langa noi .Daca exista iubire adevarata putem diminua prapastia, doar sa se vrea. Majoritatea vor o relatie  pentru intimitati. Asa se creaza concubinajul care e “cool” pentru ca nu ne obliga la responsabilitate, daca nu ne convine , iesim oricand din aceasta relatie fara a da macar explicatii. Si traim in pacat “ ca doar nu ne leaga o hartie”. Serios?! E o porunca in Biblie : “ Sa nu preacurvesti”.  Si cu asta am spus tot! Dar sub anumite pretexte ne ascundem pervertirea. E valabil si pentru cei cu dizabilitati, ca doar si noi suntem oameni, dar conteaza ce fel de oameni vrem sa fim. Avem atatea pretentii, dar nu ne uitam in oglinda! Cerem , dar nu oferim ! Criticam , dar nu corectam! Asta ar trebui sa ne puna pe ganduri , macar pe noi. Suntem cu dizabilitati , dar  nu trebuie sa fim egali  cu cei care prefera doar distractia si care ne fac rau. Daca nu iubim o persoana , ar fi corect sa ii spunem sincer  acest lucru , chiar daca doare, dar fara sa jignim. Si sa va mai spun ceva: Noi cei cu dizabilitati suntem primii care fac discriminare! Paradoxal nu?
Iubirea este un sentiment care ne-a fost oferit de Dumnezeu. Este cel mai frumos sentiment care salasluieste in noi. Iubirea mi-a adus schimbarea de sine , stralucire , sanatate. Intregul meu univers a devenit mai frumos. Prin iubire pot sa fac mult mai mult decat  am crezut vreodata. Am facut juramant cu un om care s-a acceptat si m-a acceptat cu bune si rele. Cei care nu ne cunosc zic: Vai de ei!!! Dar nu stiu nimic despre cine suntem , ce vrem si ce putem . Eu spun doar : “Sunt cea mai norocoasa si fericita femeie! “ Datorita iubirii. Daca iubiti , riscati  totul! Se merita! Daca pierdeti , cautati in continuare. Undeva in lumea asta fiecare are jumatatea lui. Dumnezeu va va arata calea spre iubire!
D.V.T.

Un gând despre “Despre noi

  1. Tot respectul și este foarte adevărat ca mentalitatea din ziua de azi este împotriva noastra si sunt sigura ca daca nu ar fii gurile rele ne-ar accepta multe persoane. Vorbesc din propria experiență.

Lasă un comentariu